Scurt Popas
gustă din aproapele-ţi prea bun,
oaspete de noapte albă
ce se-nclină pe un drum
rând pe rând,
sfâşiat în şoaptă!
şi din când în când freamătă
întrebarea celui ce a smuls din şoapte
ţipăt de lumină drept răspuns
drumului din drum străpuns
de miile de paşi cerniţi prin noapte
fără glas…
dar, iată!
calea-ţi pâlpâie plăpând în pleoape
de taină
scurt popas…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu