(Blonda cu influente castanii. Frumoasa, cu ochi mari expresivi, albastri precum un ocean infinit. Trecuta de 40 de ani,dar parca timpul statea in loc cand o privea pe ea, deoarece corpul ei de copila zvagnea sub impulsul sufletului de copil care o coplesea de cele mai multe ori. Sanii plini ascunsi tardiv sub un pulover, gustau semet o libertate limitata dar isi faceau simtita prezenta. Mijlocul ca al unei adolescente se continua parca indescriptibil cu picioare lungi interminabil de lungi de la posteriorul ferm. Zambea rar, dar cand o facea, insasi lumea se avanta sa ingenuncheze in calea ei. Cu delicatete fara seaman isi ascundea tremuratul degetelor intr-un fular de satin care ii imbratisa intr-un sarut gatul.)
n Bun! Hai sa facem lucrurile ca la carte de data asta!
n Stiu ca am spus ca nu te mai deranjez si am facut-o, nu va mai fi asa…
n Stai linistit am sters tot ce tine de tine..nr de telefon, adresa de mail etc…
n Esti in siguranta
n Nu vei mai fi contactat pe nicio cale posibila
n So? Nu ai nimic de zis? De ce taci ca mutul?
n Ca de obicei taci! Superb!
(Vorbea repede si nu isi mai putea controla tremurul vizibil al barbiei oricat de mult incerca sa ascunda asta. Nu reusea sau nu dorea sa ascunda ca dorinta ei de a intelege barbatul din fata ei care o privea pasiv cu ochi cenusii nu primea satisfactia scontata. La un moment dat el o prinse de maini si o fixa cu privirea.)
n Iubita mea, spuse el calm incercand sa ii intre in avalansa gandurilor ei, iubito de ce te superi atat de tare, de ce te consumi din chestiuni atat de neintelese de non perceptibile. Iubito nu exista palpabilitate in afirmatiile tale. Si te comporti ca si un copil, ca stergi aia si aia?!!!! Ii lasa mainile tremurande cuprinzandu-i cu delicatete chipul aparent bland
n Te rog sa ai grija de tine pe acolo pe unde esti ca nu cred ca as suporta sa nu te mai ating niciodata…
n Si dacaaaaaaaa nu? Ce?...ochii ii aruncau flacari privindu-l fix
n Daca nu ce?
n Nu m-ai mai cautat!
n Nu am mai avut nevoie ii raspunse el cu ochii in lacrimi
La randul ei ii cuprinse capul cu ambele palme cu o duiosie fara seaman privindu-l cu intensitate, cu o curiozitate specifica unui copil.
n Iubirea mea fac un sondaj…
n Un sondaj?
n Da!
n Ce fel de sondaj?
n Sa vad ce fel de oameni am prin lista. Uite un astfel de sondaj fac!
n Oh iubirea mea de fata raspunse el cu ochi tristi, despre ce lista vorbesti?
Ea nervoasa ii impinse capul cu mainile de parca ar fi vazut o monstruozitate la capatul lor. Se ridica in picioare, miscandu-se fara tinta dintr-o parte in cealalta a incaperii gesticuland mut. La un moment dat se oprii, se aseza din nou langa el si lasandu-se usor cu bratele pe genunchi il fixa din nou cu privirea.
n De ce nu esti niciodata atent la ceea ce iti spun?
n De ce?.. spuse cu un glas tanguit
n Mi s-a specificat ca sunt obtuza sa stii!
n Cine ti-a spus una ca asta iubito? Lista?
n Doamne ce ai? Cum sa imi spuna asa ceva lista?! Tu te auzi ce afirmi?
n Da iarta-ma…mea culpa
n Ce-ai zis?
n Nimic iubito te rog continua raspunse el cu maxilarul strans pana la durere
n Se numeste epurare iubitule! Categoric epurare!
n Da… inteleg…
n Nu nu intelegi nimic, niciodata nu ai inteles nimic tot de capul tai ai facut totul de parca eu nici nu existam! Te gandesti numai la persoana ta de parca universalitatea pamantului a pornit de la tine urnindu-te intr-o sfera cand tu esti doar o elipsa!
n Doamne ce ma enervezi!!!!!!
n Iarta-ma iubito, iarta-ma, ai dreptate si continua el, deci ce e cu epurarea asta?
n Stii, mi-au intrat de-a lungul timpului diverse persoane
n Pe multe nu cunosc…in consecinta sterg!
n Da si eu as face la fel
n Taci!
n Iarta-ma.
n Eu sunt satula de prosti si sunt satula sa dau explicatii mura in gura. Ori intelegi bine ceea ce vreau sa expun, ori pa si pusi, noapte buna intelegi? Nu am timp sa stau la taclale despre babe verzi sii cioburi uscate!
n Da raspunse el cu jumatate de glas, superb, boem in de-a dreptul, insa, de ce fel de oameni esti inconjurata?
Ea cuprinzandu-i din nou chipul trist prinse a-i mangaia bretonul zburlit de pe frunte incet cum faci asta unui prunc….
n Offfff….iubitule iubitule, mancu-te mama tot, oamenii astia care m-au incojurat m-au inchis aici in colivia asta. Ma priveaza de libertate tocmai pentru ca i-am acceptat in lista mea. Insa daca ii dau afara pot si eu sa plec de aici ca m-am saturat sa dorm, m-am saturat sa vad acelasi perete zgribulit care se hlizeste la mine in fiecare clipa. Si daca inchid ochii il zaresc privindu-ma, ca si toti ceilalti…..spuse ea privind fara o tinta anume.
n Toti ceilalti? indraznii el sa vorbeasca timid…
n Ne privesc chiar in clipa asta tu nu vezi????? Ce dracu este cu tine de esti asa mut? Sunt toti aici in lista pe care am sa o arunc in strada! Toti absolut toti!!!
(El se apropie sa o sarute sa o linisteasca, insa sari ca arsa de pe scaun continuand sa gesticuleze surd si patruland incaperea cu pasi mici calibrati sa parcurga aceeasi distanta in aceeasi jumatate de timp acordata. Se oprii la fereastra si se lasa purtata de peisajul alb, rece de iarna tarzie. Brusc dintr-un salt fu langa el din nou luandu-i in palme chipul…)
n Te iubesc ma, te iubesc de numai am aer, ti-am mai zis oare asta?
n Stii ca daca ii ai doar pe aia care trebuie, inseamna ca toti apreciaza gandirea ta?
n Da stiu raspunse el cu glas scazut…
n Toti ceilalti imi imi inteleg simtirile dar nu ating rationamentul
n De asta te iubesc pe tine iubitule de asta. Esti mai inteligent decat mine, mult mai inteligent!
n Uite iubitule ca sa iti explic sa intelegi, nu pot impune omului gandirea mea, dar o pot impartasi folosindu-ma de nuante deoarece am observat ca cei normali gusta nuantele, dar genurile nu o fac, la fel ca timpurile, verbele si tot ansamblul lor. Genurile, culorile, toate la un loc daca le vorbesti astfel observi ca uneori ai satisfactii. Din pacate insa dragul meu nu este tot timpul asa. Din pacate, non forma si non culoarea devin din ce in ce mai preganante. In esenta se duce totul dracului ma intelegi?
n Da…
n Incerc( raspunse timid…)
n In fond cine sunt eu sa pun in balanta oamenii? Eu vorbesc de varsta ideatica
n Iubita mea depinde de ce tip de balanta folosesti sa stii…
n Eu am liberul albitru dragul meu care tie uneori iti lipseste atat de mult incat te face sa arati diform…
n Iubito despre ce varsta ideatica vorbesti?
n Varsta este de doua feluri iubirea mea, este varsta carnala si este varsta astrala sau mentala care concluzioneaza absurdul unei ore din perspective unei insecte care gusta o viata intreaga in cateva minute…poate, iti dai seama ce interesant ar fi nu? In fine…
n Iubita mea de fata trebuie sa plec, dar am sa vin miercurea viitoare la aceeasi ora bine?
n Eu sunt mai spurcata din fire, nu stiu cum esti tu continua ea impasibila,, asa ca nu pot afirma chestiuni pana nu le stiu in profunzime. Uitandu-se pierdut continua imperturbabil…stii eu ma feresc adesea de astea…
**
(Cerul prinse a se framanta teribil rascolind imaginile de gheata asternute atat de calm de ninsoarea care precedase timpul pana nu demult. Un frig care iti taia respiratia intepandu-te cu mii de ace care iti sfiscuiau fata prinse a se raspandii de jur imprejurul lumii intepenind-o in acel alb de marmura care invelea in mutenie toata suflarea naturii. Totul amortise intr-o tacere aproape nefireasca. Parea ca timpul insasi se scurgea mai lent decat o face in fiecare notiune de clipa cu care inveleste intregul si neintregul universului aproape palpabil. Iarna isi intra violent in drepturile sale atat de efemere si totusi atat de virulent exprimate intr-un alb ucigas. Puritatea care ucide in zeci de feluri. Frigul autentic care iti arde carnea inainte de a-ti da obstescul sfarsit…atatea si atatea moduri de a te lasa purtat de pe pamant intr-un virtual halucinant…)
n Ce faci dragostea mea?
n Sufar!
n Pai de ce?
n Am toate motivele din lume…
n Chiar te deranjeaza ingerul meu daca iti spun ca am nevoie sa vorbesc cu tine si am rugamintea chiar sa ma asculti macar asa cu un sfert din atentia ta?
n Nu, insa tu care niciodata nu ai stiut sa asculti de ce bate vantul imi soliciti mie sferturi de atentie acum?! Sau te-ai obisnuit sa imi strici intotdeauna sarbatorile cu nebuna aia de sora-ta?!
n Sora-mea este doar putin tulburata, doar tu o vezi nebuna ca restul umanitatii care nu a inteles niciodata ca rostul de a merge la un psiholog este acela de a cere sfatuire nu pentru ca esti nebun…la dracu!
n La dracu sa spui la maica-ta acasa nu in casa asta Mihai ai inteles?
n Bai omul lui dumnezeu tu chiar nu poti mentine o discutie pe un plan drept? Tot timpul trebuie sa divaghezi si sa ajungi sa escaladezi tot felul de piscuri imaginare?
n Mihai scuteste-ma ca nu am chef de fazele tale acum…ce vrei de fapt?!
n Ce so intamplat?
n Hmmm… sincer nu stiu ce sa spun
n Dar e bine intr-un fel ca pot sa vorbesc cu tine chiar daca asa printe picatele
n Mda…
n Hai iubitule nu te mai intoarce pe coclaurile tale spune ce ai de zis ca mai am un munte de treaba, ca numai maine nu-i poimaine si hop craciunul si casa mea e intoarsa pe dos si…
n Si iti spun imediat dar e rog nu te ambala bine iubito?
n Ma rog…raspunse ea sictir aproape reactie care nu trecu neobservata de mihai care stranse pe ascuns pumnul…
n Sunt prost ca de obicei…
n Dar ma rog asta este
n Macar ma asculta si pe mine cineva! Spuse el radicand un strop tonul cat sa-i intalneasca privirea ei care zburda printre fulgii de zapada ce impanzeau intreg cerul…
n Te aud te aud vorbeste ca sunt atenta la ceea ce spui nu trebuie sa stau cu ochii hliziti numai la tine sa stii…
n Iubito macar ai bunul simt sa te uiti in ochii mei prêt de o clipa?
Anca se aseza in fata lui ca si cum ar fi fost teleghidata si cuminte ca un boboc de clasa intai se aseza in fata lui privindu-l fix. Tampla dreapta prinse a-i zvagnii vizil…
n DA!!!! ZI ODATA CA MA TERMINI spuse cu o voce apasata dar care trada o nervozitate in crestere
n Nu fugii de mine iubito te rog
n Nu fug nicaieri
n Bine Mihai bine , spune-mi te rog ce este?!
n Nu vreau nimic de la tine
n Doar sa vorbim
n Bun si daca vrei care este problema?
n Iubito iti promit ca nu ma bag unde nu imi fierbe oala
n Ha? Ii raspunse ea privindu-l dintr-o data cu o atentie desavarsita
n Hei!
n Ce ai?
n E greu sa accept ca sunt folosit si mintit de oamenii la care tin
n Hm… iarasi?!!!
n Doamne Mihai tu nu te inveti deloc minte
n Pai cam tot timpul…
n Si nimic nu se schimba pana nu pleaca
n Da-i domnule afara si ai terminat toata tarasenia! Ii dai afara din cercul tau intim si nu te mai consumi pentru nimeni si nimic! Ce doamne iarta-ma poate sa fie atat de complicat?!
n Nu pot si din cauza asta ma nevoie sa stiu ca pot sa imi schimb viata
n Ca nu toti sunt la fel
n Pai iubitule nu toti sunt la fel cum spui tu
n Dar am nevoie de prieteni
n Sunt langa tine
n Ok .
n Asta ma ajuta sa stii continua el privind-o adanc
n Iubito nu vreau sa crezi ca ma folosesc, nu doamne fereste nu fac asta . Adica nu ma folosesc de tine in niciun chip, dar vreau altfel de oameni in jurul meu
n Atat
n Dar mai ai iubitul meu ma ai
n Multumesc
n Doamne Mihai. Parca esti ultimul imparat spuse ea chicotind usor. Ma duc sa spal geamurile. Se apleca usor si il saruta delicat ii prinse fata in palme il privi cu delicatete fara seaman si pleca rontaind o melodie necunoscuta .
Mihai merse din nou la geamul aproape curat dincolo de care iarna isi asternea mantia ei cadaverica peste intreg orizontul. Deja era seara…
***
( Intodeauna este parca prea devreme sa renunti. Dar o faci prada viselor ce iti rapun imaginatia in fiecare rasarit de dimineata. O faci consensual cu alte forme de manifestare a crezului tau personal ca toate acestea vor sa te reprezinte la modul intreg ideal. Si culmea este ca de fiecare data cand crezul tau devine sigur si aproape se intrevede intr-o realitate absolut tangibila, se naruie intreg intregul intr-o clipa de constientizare a faptului ca nu esti decat doar un simplu om. Si zgarietura aceea superficiala devine treptat o rana deschisa care iti sangereaza toata forma ratiunii care te mai definea in sensul propus de tine insuti. Iar albul ce te impresoara de pretutindeni se desfasoara din ce in ce mai impur sub amprenta unui soare cu colti, care desi nu strapunge amprenta ghetii, ii impune totusi un grad de cenusiu umilitor ce ti se lipeste involuntar de incaltaminte. Aproape dezgustator. Si tot restul nu mai fiinteaza ca si intreg ci redevine o masa informa de gesturi, de mecanisme de verbe potrivite la timpuri nepotrivite, de conjugari artificiale a unor cuvinte care nu isi gasesc statornicia in niciun dictionar de neologisme. Nimic nu este destul de normal pentru un inceput anormal. Avem gust de realitate, de irealitate, de virtual si totusi totul este tangibil intr-un univers intrinsec, un univers unic, marginit de parametrii mintilor noastre combinate sa redevina o singura entitate autentica. Asa este de frumos afara cu toata patura asta alba care te indeamna la sublime la visare…si totusi este atat de halucinant cand ochiul nu intalneste nimic altceva decat purul. Si prea purul in exces te innebuneste, iti perturba intelegerea sensului celorlalte manifestari ale intregului cu care te-ai obisnuit. Cand spatialitatea ti se denatureaza intr-o curba foarte periculoasa inseamna ca te-ai prabusit in extremele care te-au infricosat toata existenta. Odata cazut numai ai cale de intoarcere. Te prabusesti tot mai mult, cu fiecare inspiratie, tot mai adanc, in haul deloc diafan….)
n Am observat ca esti absent in multe chestiuni dar nu si in ideea ta mancu-te mama…
n Multe chestiuni nu sunt in arealul meu de interes
n Drept urmare nu le acord nicio atentie( spuse Mihai mangaindu-si pierdut in visare barbia…privea fara tinta universul alb ce se revarsa in ochii lui prin fereastra de la etajul doi)
n Puiul meu normal ca ai altele, altfel, nu ai fi ceea ce esti si cum esti…(Mihaela il cuprinse in brate iar buclele ei blonde i se revarsasera pe piept ca intr-o incununare de liniste)
n Dragul meu stiai ca…cum sa iti spun eu tie…hmmm, hai sa o luam altfel! Cunoasterea este o satisfactie… depinde de tine cum doresti ca ea sa fie, financiara sau sufleteasca si cei care o vor cu adevarat nu se gandesc din punct de vedere financiar( Mihaela se ridica de pe scaunul din fata lui si prinse a umbla cu pasi mici centrati sa nu depaseasca dimensiunile minione ale incaperii tinandu-si mainile impreunate la piept si vorbind incet, masurat)
n Financiarul ca si fapt nu reprezinta exact modelul mai inainte definit in fata ta ci este mai mult o forma care vrea sa explice aspectele marunte de care toti ceilalti se ingrijesc sa le asigure prosperitatea…insa asta nu aduce fericirea si nici nu o intretine asa cum se tot vehiculeaza. Pur si simplu reprezinta un parametru in existenta umana, un soi de circumcizie fortata a esentei universului, deoarece ne place sa ne complacem in existenta trocului. Insa nimeni nu intelege ca nu poti cumpara ratiune cu bani intelegi copil?
n Da incerc sa inteleg…(Mihai isi cuprinse fata in palme inchizand ochii)
n Poate exact asta incerc sa ofer eu insumi lumii Miha. Financiarul este pentru mine de la nastere chiar un aspect irelevant…eu merg in sus…dar am alte valente pe care le urmaresc in viata mea(se intoarse spre ea privind-o in ochi cu intensitate)
(Mihaela se apropie de el cu aceeasi pasi marunti, ingenunchie in fata lui si ii prinse mainile intre ale sale sarutandu-i cu caldura fruntea)
n Intotdeauna am stiut cine esti cu adevarat chiar daca tu ai plutit pe alte intelesuri dragul meu drag
n Am stiu sa apreciez distanta cu care navigai pe oceanele agitate ale propriului tau Eu interior…si de fiecare data cand te speriai de propria ta deriva impusa lumina mea te calauzea sa ajungi in bratele mele de dincolo de marile neumblate(il stranse in brate avand capul sau lasat pe umarul ei)
ACTUL II
(Mihai afla duritatea vietii prin prisma discutiei cu fratele sau aflat la mare departare, de cuvinte, de imagini, intr-un loc prea stancos spre a putea fi enuntat nici macar in ecouri de versuri)
n Dar cum de nu ti-au gasit ceva de lucru?(intreba pe un ton cvasi-obtuz Mircea)
n Dar de ce spui ca ei ar trebui sa faca asta pentru mine? Am atins si eu o varsta sa pot face singur asta nu crezi?
n Oricum te ajuta ei nu ca pe mine( Mircea adopta fata lui vesnic dispretuitoare)
n Nu ai inteles niciodata ca tu cand ai gemut dupa lumina ai primit lumina?
n Am cerut un imens nimic de cuvinte si am primit nimic! Asta sunt eu! Tu ai fost mereu geana de lumina din intuneric! Eu am fost restul din marginea farasului…vrei nu vrei sa crezi aceasta este realitatea!!!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu